Câinii de talie mică provin din lupii care trăiau în urmă cu 12.000 de ani în Orientul Mijlociu

Câinii de talie mică îşi au originea în Orientul Mijlociu, unde au apărut în urmă cu peste 12.000 de ani, fiind descendenţii lupilor suri, potrivit unui studiu publicat în ediţia online a publicaţiei BMC Biology.
Cercetătorii de la Universitatea California din Los Angeles, coordonaţi de Melissa Gray şi Robert Wayne, au căutat să identifice variaţiile genei IGF1, caracteristică câinilor de talie mică.
Această variaţie genetică "a apărut, probabil, destul de devreme în istoria lor", consideră Melissa Gray.
"Rezultatele noastre demonstrează că versiunea genei IGF1 prezentă la câinii de talie mică este foarte apropiată de cea regăsită la lupii din Orientul Mijlociu, corespunzând originii lor vechi", au declarat autorii studiului.
Săpăturile arheologice efectuate în Orientul Mijlociu au permis descoperirea rămăşiţelor unor câini domestici de talie mică, ce aveau o vechime de peste 12.000 de ani. Alte săpături, realizate în Egipt, au scos la lumină rămăşiţe şi mai vechi, datând din urmă cu 31.000 de ani, ce au aparţinut însă unor exemplare cu o talie mai mare.
Selecţia raselor canine a fost făcută de locuitorii din "Cornul abundenţei", o regiune fertilă din Asia, şi din alte zone considerate "leagăne ale civilizaţiei", unde au apărut primele comunităţi umane stabile.
Câinii de talie mică au fost preferaţi în regiunile foarte populate, deoarece ei puteau să trăiască, parţial, în interiorul caselor sau în spaţii exterioare închise, au explicat autorii studiului.